Aproape fiecare galaxie are un montru gigantic în centrul ei. Unii stau pitiți în întuneric în așteptarea victimelor care îndrăznesc să se apropie prea mult. Alții se înfruptă din plin chiar în acest moment, crescând din ce în ce mai mult pe măsură ce înfulecă materia ruptă de prin împrejurimi.
Acești monștri sălbatici sunt găurile negre, și atunci când una dintre ele se înfruptă, dă naștere la cele mai luminoase obiecte din univers: nuclee galactice active.
Pe măsură ce găurile negre atrag gaz și praf cosmic, ele formează un inel în formă de gogoașă asemănător apei aspirate de un canal de scurgere. Inelul se mișcă din ce în ce mai repede pe măsură ce coboară în interior și se încălzește, ajungând până la temperaturi incredibil de mari. Atunci când acest lucru se întâmplă, inelele emană jeruri puternice de lumină care ajung să fie detectate de telescoapele noastre.
Prin urmare, atunci când privim la aceste briliante surse de energie, ne așteptăm să găsim o gigantică gaură neagră în mijlocul norului de praf fierbinte. Nu ne așteptăm însă să o găsim ascunzăndu-se într-o pătură de praf rece. Dar asta este ceea ce am observat că se întâmplă în jurul unei găuri negre active.
Gazul rece are o temperatură asemănătoare cu temperatura camerei, care este mult, mult mai rece decât restul prafului, care are o temperatură de 700 de grade Celsius. Praful dă naștere la un curent rece ce suflă dinspre gaura neagră.
Aceste noi descoperiri evidențiază nevoia ciudată a găurilor negre de a se alimenta cu materie, dar în același timp și faptul că energia creată în urma procesului de hrănire pare să împraștie materia din interior spre exterior. Pentru moment acesta reprezintă încă un mister legat de aceste obiecte extraordinare, mister ce urmează a fi elucidat.
Ca marea majoritate a lucrurilor din Univers - incluzând planetele, galaxiile și stelele - există diferite tipuri de nuclee galactice active. Cu toate acestea, multe dintre aceste diferențe sunt datorate și locului din care acestea sunt privite. De exemplu, avem “blazari” si “quasari” pe care îi vedem în lungul jetului și “Seyferts’ la care îi vedem din lateral.